DIONYSIAKA
                                                                                             

                                                                 Mihail-George HÂNCU

 

               Florica Bechet (coordonator), Dionysiaka – Actele Seminarului Bacchic 2007, Editura Universitătii din Bucuresti, 2008.

            Volumul de fată, coordonat de prof. dr. Florica Bechet, cuprinde o serie de comunicări sustinute în cadrul „Seminarului Bacchic” în anul 2007, precum si o lucrare, mai amplă, care a stat într-un fel la baza întregului demers. Numitorul comun al tuturor lucrărilor este zeul grec Dionysos (cunoscut la romani sub numele de Bacchus) si, prin extensie, vita-de-vie.
Se observă însă din sumarul cărtii că autorii nu s-au limitat doar la lumea greco-romană. Primul text (scris de coordonatoarea însăsi) este intitulat Vita-de-vie în Bible, lucru care ar putea încurca cititorul neavizat. Din acest motiv este binevenită lămurirea oferită la începutul articolului asupra legăturii dintre cele două domenii atât de deosebite.  Autoarea oferă o viziune de ansamblu a semnificatiilor vitei-de-vie si vinului pe parcursul Sfintei Scripturi, „de la prima vită plantată de Noe până la via cea stearpă a lui Iezechiel”, ajungând până la Messia si în cele din urmă la Apocalipsă – culesul viei si secerisul pe pământ. O asemenea viziune se dovedeste fertilă, deoarece, spune autoarea, „în Biblie, simbolurile sunt întoarse precum o haină cu două fete”. Următorul articol bazat pe pasaje biblice se intitulează De ligno uitis. Scris de conf. dr. Ioana Costa, el este axat doar pe cartea profetului Iezechiel, si anume pe interpretarea unei pilde referitoare la lemnul vitei. Domeniul mai restrâns pe care si-l propune autoarea este compensat prin analiza detaliată a unui capitol care, după cum scrie Horacio Simian-Yoffre, a trezit prea putin interesul exegetilor. Rezultatul este o interpretare interesantă a unei parabole în aparentă simple.
O abordare personală si originală se găseste în lucrarea unei tinere absolvente a sectiei de Filologie Clasică (ea fiind în anul al IV-lea la momentul sustinerii lucrării), Anca Georgeta Ionescu. Intitulată Femeia vită-de-vie: imagini, comunicarea aduce în atentia cititorului opera Istoria adevărată, scrisă de Lucian din Samosata, considerat „precursorul a ceea ce modernii numesc « gen science fiction » ”. De vreme ce este vorba de un text mai putin cunoscut publicului, sunt binevenite citatele ample referitoare, printre altele, la vin si vită-de-vie, citate reluate în vederea comentariului pe text, menite să înlesnească lectura. Ultima comunicare propriu-zisă din volum, apartinând  lect. dr. Theodor Georgescu, prezintă în amănunt pricinile interdictilor impuse femeilor în privinta consumării vinului, respectiv pedepsele aplicate în acest caz. Este vorba de o lucrare abundent documentată, cu numeroase citate greco-latine care sustin cele argumentate de autor. Un demers foarte potrivit pentru un subiect putin tratat în filologia românească.
La sfârsit se află ampla lucrare a masterandei Simona Rodina Georgescu, Valori metaforice ale verbului baccheúein la Euripide, care se încheie cu un sumar propriu. Acest lucru ar putea mira cititorul, care nu se asteaptă la un sumar la început si la altul la sfârsit, dar nu există îndoială că o lucrare atât de bine structurată impune prezenta unui table de materii proprii. Lucrarea, fiind la bază una de licentă, se adresează unui cititor avizat. După cum se pomeneste si în Cuvântul înainte al coordonatoarei volumului (si al lucrării de licentă, de altfel), autoarea a prezentat la Seminarul Bacchic o comunicare pe care a inclus-o ulterior în lucrare, si anume Dionysos si delirul profetic. Acestea fiind zise, este cu totul plauzibil ca o lucrare atât de amplă si de bine documentată, cum este aceasta, să capteze atentia cititorului nespecializat în filologie clasică. Tema, în aparentă restrânsă, se dovedeste a fi mult mai generoasă si oferă, în realitate, o imagine cuprinzătoare a cultului bacchic prin comentarea folosirii cuvintelor formate cu radicalul bacch-, radical care a dat numele latinesc al lui Dionysos si, în cele din urmă, însusi numele Seminarului Bacchic.
În concluzie, acest volum poate trezi atât interesul specialistilor, cât si al unui public mai larg, datorită varietătii de teme abordate. Este adevărat că, în vederea unei difuziuni mai întinse, ar putea fi utilă furnizarea traducerii unora din citatele de critică scrise în alte limbi decât româna, măcar pentru a încuraja cititorul neavizat. Volumul nu este însă mai putin valoros dintr-o asemenea pricină: dimpotrivă, incită publicul să accepte abordarea din interiorul acestei generoase discipline care este filologia clasică. Alcătuit din atâtea componente valoroase, volumul de fată se prezintă cititorului ca un întreg armonios si bine structurat.